Istoricul “COCOSULUI DE HUREZ”
Povestea Târgului de ceramica “COCOSUL DE HUREZ” începe în vara anului 1971 pe malul batrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor “Cântecele Oltului” au avut harul sa adauge la aceasta sarbatoare a cântecului, jocului si portului popular, sarbatoarea lutului, a lutului care prinde viata în mâinile fermecate ale mesterilor olari.
Începând cu 1974 (a IV-a editie), Târgul este asezat în vatra lui fireasca, la Horezu, locul unde se desfasoara - Parcul de la stejarii seculari - oferind fiecarui participant spatii pentru a-si expune lucrarile. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare si sasesti, se realizeaza o foarte buna viziune de ansamblu a olaritului contemporan.
Galeria de arta populara contemporana, ce functioneaza în salile Casei de Cultura “Constantin Brâncoveanu” din Horezu, acumuleaza an de an “recolta valorica”, constituindu-se, asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a unui mestesug multimilenar.
Aici, în ograda lui strabuna, anul acesta, “COCOSUL DE HUREZ”, vesteste pentru a XL-a oara frumusetea artei populare.
Prezentarea pe scurt a Târgului de ceramica “COCOSUL DE HUREZ” este aproape imposibila, deoarece nu este de ajuns sa spunem ca este cel mai reprezentativ si nu este suficient sa spunem ca este cel mai frumos, pentru ca el, în timp, a devenit o adevarata “ACADEMIE A OLARILOR”.
PRIMARUL ORASULUI HOREZU
Prof. Ec. Nitu Constantin
Târgul ceramicii populare românesti “COCOSUL DE HUREZ“ reprezinta un eveniment de prima marime din calendarul anual al culturii nationale. Ajuns la a XL-a editie, Târgul gazduieste si în acest an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanta “Stejari”, festivalul culorilor si compozitiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale mesterilor olari.
Sositi din toate centrele active din tara olarii alcatuiesc, prin alaturarea la Târg a roadelor muncii si inspiratiei lor, un tablou complet al fenomenului olaritului contemporan. Acest fenomen atrage an de an mii de cunoscatori si admiratori ai autenti cului românesc, ai traditionalului adus la nivel de arta, oameni care stiu sa distinga valoarea consacrata prin valorile certe ale artei populare si traditiei multiseculare a acestui vestit mestesug.
Pornind de la traditia stravechilor târguri de Mosi, aceasta manifestare se constituie ca o fresca a creatiilor mestesugarilor lutului din România.
Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de exceptie, Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice românesti prin faptul ca mestesugul este practicat ca principala sursa de venit a descendentilor vestitelor familii de ceramisti Vicsoreanu, Iorga, Frigura, Mischiu, Popa in conditiile unei societati moderne, în permanenta schimbare. Este un argument care justifica atât perenitatea Târgului, cât si largul ecou national si international al acestei extraordinare manifestari.
Astazi, centrul ceramic Horezu continua sa fie un adevarat creuzet al creatiei ceramice românesti, pastrând elementele definitorii pentru vasele lucrate aici dar, prin infinita gama a compozitiilor cromatice si decorative, conferind personalitate si expresivitati nebanuite fiecarei piese în parte.
Acest stravechi mestesug se mentine în vatra stramoseasca, devenita acum strada Olari, unde mesterii modeleaza argila cu aceeasi neîntrecuta maiestrie ca si strabunii lor. Emulatia creativa ce anima olarii horezeni este stimulata de faptul ca, an de an, sunt gazdele confratilor din breasla din tara care îsi alatura rodul creatiei artistice, la început de iunie, aici, la Târgul “COCOSUL DE HUREZ”.
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNESTI
Cadrul de dezvoltare al acestui remarcabil fenomen, ceramica de Hurezi, si locul de desfasurare a Târgului nu sunt întâmplatoare.
Vecinatatea unor importante nuclee de cultura si civilizatie româneasca - manastirile Arnota, Bistrita si Hurezi - si-au pus o amprenta clara asupra creatiei artistice populare (sa nu uitam ca, de-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu a fost antrenata nu numai în realizarea de vase ceramice destinate trebuintelor specifice gospodariei taranesti, ci si unor nevoi ecleziastice si chiar princiare).
Astfel, aceste monumente ale istoriei si culturii românesti si europene au transmis stravechiului mestesug traditia si perenitatea lor.
Pentru o receptare corecta a dimensiunii olaritului românesc, vizitatorul si amatorul de ceramica populara au la dispozitie un exceptional reper istoric al mestesugului, Galeria de Arta Populara Contemporana de la Horezu, care prezinta, dupa trei decenii de la înfiintare, câteva mii de exponate unicat preponderent ceramica, din cele mai reprezentative centre de olarit din România.
La fiecare editie se adauga noi obiecte , donate de participantii la Târg, actualizându-se astfel an de an tabloul evolutei ceramicii românesti, mutatiile ce s-au produs în tehnica de prelucrare a lutului, diversificarea formelor, a motivelor si nu în utimul rând evolutia personalitatii artistilor.
Astazi, Casa de Cultura Horezu adaposteste într-un spatiu adecvat o colectie permanenta de arta populara contemporana de mari proportii.
Galerie
2001-2009. Toate drepturile rezervate.